Trilogie exemplara

Romanul lui Cunningham este construit avand ca laitmotiv creatia lui Walt Whitman si proiectand trei personaje: Simon, Lucas (Luke) si Catherine (Cat, Catareen), aparand sub diferite avataruri.

In prima parte,  „Inlauntrul masinii”, actiunea se desfasoara la inceputul revolutiei industriale. Lucas si Simon sunt frati. Lucas se trezeste vorbind in versurile lui Whitman. Simon urma sa se casatoreasca cu Catherine.  Lucas se nascuse diform. Simon este ucis de masina la care facea carcase. Lucas ii ia locul (de munca) fratelui mort, sperand sa ajunga la inima logodnicei lui Simon. Descifreaza limbajul  mortilor transmis prin intermediul masinariilor. Lucas provoaca un accident groaznic, mutilandu-si deliberat bratul pentru a o salva pe Catherine de furia apriga a masinilor. Intr-un moment de disperare, Lucas il intalneste pe Walt.

„Eu cu fiecare atom al meu va apartin”

„Sunt vast, cuprind multimi in mine”

„Sunt multumit – vad, joc, rad, cant”

In a doua parte, „Cruciada copiilor”, Cat – o femeie de culoare care lucreaza la politie – raspunde la apelurile nebunilor. Walt este intruchipat de o femeie zanatica, careia copiii ii spuneau Walt pentru ca fusesera sechestrati intr-o locuinta tapetata cu poeziile lui Whitman. Cat se hotaraste sa renunte la sistem (job, obligatii sociale, iubit alb  (Simon) fascinat de femeia politist) si sa salveze copilul malformat (Luke), cel care recita din Whitman si-i aparuse la usa cu o bomba sub haina.

„Moartea-i ceva osebit decat crede oricine, si mai fericit”

Moartea si vasul de portelan (chinezesc?) – farfuria zburatoare – plutesc deasupra orasului New York.

Ultima parte din „Zile exemplare” este intr-adevar foarte reusita. Poate de aia mi-a placut mai mult decat „Orele”. In ultima parte, „Precum frumusetea”, actiunea se desfasoara in viitor. Se pare ca moneda viitorului este yen-ul. Sa fie vorba de o invazie nipona (lasand la o parte invazia turistilor asiatici care se deplasau in capsule)? Simon – creatia in laborator a omului (de culoare) genial – este unul din actorii exploatati care simuleaza jaful cu conotatie sexuala. „Victimele” sunt turisti in costume de mercur. Dronele controleaza scenele, urmarind orice miscare gresita. Evadeaza din sistem, insotit fiind de o nadiana, o creatura cu pielea si agilitatea unei reptile, cu irisuri portocalii si nari agitate. Planeta ei parea sa fie planeta stearpa, locuita de indivizi inferiori si descoperita de pamanteni cu eforturi supranaturale. Pe cele doua mogaldete blonde dadacite de nadiana le cheama Tomcruise si Katemoss. Geniul integreaza in cipul lui Simon poezia si decoleaza cu echipajul traznit in cautarea altei planete. O explicatie a destinelor intrepatrunse gasim aproape de sfarsit:

” – Presupun ca ai niste idei foarte clare despre lumea de apoi.

– Cum sa nu. Suntem absorbiti din nou in mecanismul pamantesc si ceresc.”

„Zile exemplare” (mai?) poate fi gasita la pret redus la Carturesti.